Mintea obișnuită crede că noi suntem egoul nostru și atăt.

Egoul este o construcție mentală, și anume “persoana” care credem noi că suntem/ sau care vrem să fim, persoana cu care ne identificăm: corpul, mintea cu toate gândurile, emoțiile, sentimentele, educația, meseria, rolul în familie, în societate, ceea ce “suntem noi convinși că suntem”, cu toate ale noastre, bune, rele, trecut, viitor, destin, totul.

TOTUL ESTE EGO!!!!

Tot ceea ce omul obișnuit consideră că este el, ca om.

Egoul este doar o etapă în evoluția omului: etapa de conștientizare a sinelui, etapa chakrei a III-a, este o treaptă evolutivă, este ceva ce animalele nu au, conștiența de sine. Dar odată ajunși aici, putem, și e firesc, să urcăm mai departe. E timpul să înțelegem că egoul este doar o componentă a ființei care suntem, și că noi suntem altceva și mult mai mult decât atât.

E timpul să înțelegem că egoul este doar o componentă a ființei care suntem și nu ființa în totalitatea ei, ființa este altceva. Noi nu știm cine suntem, asta e problema.

Oamenii se identifică cu persoana care cred ei că sunt, și ajung astfel să creadă că ei chiar sunt egoul lor, uitând cu desăvârșire natura lor reală.

Din cauza acestei identificări cu egoul nu suntem conștienți de ceea ce suntem de fapt și trăim într-o realitate falsă, relativă, fenomenală, creată de acest ego.

Termenul consacrat pentru această incapacitate a noastră de a percepe cine suntem, de fapt, este, așa cum am mai spus, “ignoranță”.

Deci trebuie să aflăm cine suntem.

A deveni conștient de natura ta reală și a trăi mereu în/ și din acea natură reală, ar însemna iluminarea, trecerea în realitatea absolută.

Dar cum mintea obișnuită nu ne ajută, pentru că ea este doar o părticică mică și prea limitată din noi, trebuie să ne dezvoltăm alte percepții, alte simțuri. Și tot ceea ce facem ca practică este în acest scop.

Toată existența noastră este ca mersul la școală. Acum putem spune că suntem în clasa a treia, cea a egoului, a conștienței de sine. Și trebuie să fim capabili să trecem mai departe: ori asta este posibil doar prin dezvoltarea noastră, prin evoluție.

Iar evoluție nu înseamnă această informare absolut teoretică, ci dezvoltarea anumitor structuri care ne lipsesc și asta se poate face doar lucrând cu noi înșine.

Mandalele jnana ajută în acest sens, la conștientizarea Naturii tale reale…

 

 

 

Calea spirituală este o cale a renunțării, întâi renunți la exterior, iar apoi vei renunța, încet, încet, la tine. Aceasta este, de fapt, Marea Renunțare. Nu atât austeritățile impuse corpului, nu atât renunțarea la elementele exterioare, cât renunțarea la egoul tău, renunțarea la tine, aceasta este Marea Renunțare și, de fapt, aceasta este greutatea căii spirituale, de a renunța tu la tine, pentru a descoperi Esența, Esența ta, Esența a tot și a toate.

Egoul este cel care se interpune între “tine” și Natura ta reală, Esența ta.

Iar renunțarea la ego – este condiția sine qua non – pentru a ajunge la acea Esență… Și este unica “formulă”, indiferent de calea spiritual urmată…

Asta necesită înțelegere, determinare, curaj… și mai ales, dorința fără echivoc – de a evolua.

(din “ABECEDARUL practicii spirituale LiLA”)

Mai jos: mandalele pentru dizolvare a ego-ului…