{"id":1765,"date":"2014-04-17T09:45:39","date_gmt":"2014-04-17T09:45:39","guid":{"rendered":"http:\/\/lila-spirit.ro\/wp\/?p=1765"},"modified":"2014-04-17T09:46:02","modified_gmt":"2014-04-17T09:46:02","slug":"1765","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/lila-spirit.ro\/wp\/?p=1765","title":{"rendered":"Nicu: Viza spre libertate&#8230;"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Am stat trei ani in varful muntelui privind la libertatea pe care o descoperisem dincolo de capetele sforii ce tinea biluta prizoniera (cite\u0219te povestea \u201dbilu\u021bei prizoniere\u201d pe <a href=\"http:\/\/revista.casaretro.ro\/revista\/article.do?id=210\" target=\"_blank\">http:\/\/revista.casaretro.ro\/revista\/article.do?id=210<\/a> ).<\/p>\n<p>Totul era minunat, linistea ce ma inconjura era uneori\u00a0 usor agresata de un \u201cfurnicar\u201d de la poalele muntelui, pe care cu atata greutate reusisem sa-l escaladez.<\/p>\n<p>Am dialogat cu sufletul meu, in acest rastimp, daca este drept, ca poate intr-un mod egoist, nu am\u00a0 privit spre cei ce asteptau mesajele mele. Mesajele au ajuns la multi chiar daca nu au fost puse pe hartie.<\/p>\n<p>Totusi o experienta din acest rastimp m-a determinat sa revin si sa scriu.<\/p>\n<p>Era o seara instelata, placuta, cu adieri inspirante cum poate doar unicitatea momentului\u00a0 in care ma aflam o putea genera. Langa mine a aparut un personaj interesant, bland, cu o varsta incerta, poate chiar tinzand catre infinit. Aceasta aparitie\u00a0 m-ar fi speriat cu ceva timp in urma, si tocmai aceasta liniste ce ma stapanea, m-a mobilizat. Cine era si ce dorea aceasta Prezenta?<\/p>\n<p>M-a surprins vorbindu-mi despre povestea mea\u00a0 cu casuta, sfoara si bila, fara sa i se \u00a0miste nici macar un fir de par, cu toate ca vantul adia bine.<\/p>\n<p>M-a intrebat ce fac acolo singur, daca nu m-am plictisit si daca nu imi este dor de viata de la poalele muntelui. I-am multumit pentru intrebare si i-am raspuns ca\u00a0 sunt echilibrat \u00a0in orizontul meu de vedere.<\/p>\n<p>-Dragul meu, am o oferta speciala, de nerefuzat, pentru tine. Cunosc un loc extraordinar in care grijile nu exista, bucuria este la ea acasa, belsugul este vesnic, ce zici ai vrea sa cunosti acest loc.<\/p>\n<p>M-am uitat cu atentie la seriozitatea Prezentei si am inteles ca eram in fata unei noi lectii. Evident si a deciziei \u201cDA sau NU\u201d, doar traim intr-o lume recunoscut duala, de cei mai multi, in care, in fiecare clipa mintea ne pune la treaba in folosul ei (chiar daca teoretic stim ca nu este asa) .<\/p>\n<p>-Bine si ce inseamna acest pas pe care mi-l propui?<\/p>\n<p>-Priveste jos la furnicarul de oameni ( imi era clar ca imi cunostea gandurile). Toti asteapta sa obtina viza pentru a putea calatori spre acel loc, iti ofer sansa sa faci aceasta calatorie imediat, stampila pentru viza este la mine in buzunar.<\/p>\n<p>M-am uitat inca o data atent la Prezenta, incercand sa inteleg lectia care imi era data.<\/p>\n<p>-Bine am incredere !&#8230; (totusi cu o oarecare retinere).<\/p>\n<p>Brusc m-am trezit in fata unui vames extrem de amabil si surazator, care mi-a cerut viza urandu-mi bun venit si spunand ca nu voi regreta ca am ales sa vizitez acest loc. Am fost preluat de doua tinere gazde care mi-au prezentat acel loc care intr-adevar parea rupt din vis. Prezenta avusese dreptate. Eram cuprins de un sentiment de placere nemaintalnit.<\/p>\n<p>Vizita a fost scurta dar cu o incarcatura emotionala mare.<\/p>\n<p>Priveam din nou cerul instelat din varful muntelui, dar ciudat, frumusetea spatiului interstelar o percepeam acum neagra. Mintea derula imaginile extraordinare traite , intr-un ralanti obsesiv. Priveam furnicarul de la poalele muntelui care la capat se scurta dar \u00a0coada se prelungea ingrozitor de repede.<\/p>\n<p>Dupa ceva timp, Prezenta a revenit nu pentru a afla cum m-am simtit in acea vizita ci, pur si simplu, pentru a-mi propune experiente si mai negandite.<\/p>\n<p>-Este un moment special pe care nu ai voie sa-l ratezi. Curand sunt alegeri si ai fost ales pentru a candida acolo.<\/p>\n<p>-Bine dar sunt sarac, nu am nimic, cum as putea castiga alegerile.<\/p>\n<p>-Priveste ce tii in mana ; casuta reprezinta toata daruirea ta, firul de sfoara este tesut din aur pur nemaigasit pe acest pamant, iar biluta are inauntru un nestemat inegalabil. Acestea sunt pretul pe care trebuie sa-l platesti \u00a0pentru a reusi. Totusi e bine sa stii ca acest drum plin de glorie nu are decat un sens si o viza. <b>Viza spre libertate<\/b>.<\/p>\n<p>In acel moment am trait cel mai \u201cspecial \u201c moment din existenta mea. O caldura nemaintalnita m-a facut sa accept instantaneu. M-am trezit din nou in acel loc minunat, doar ca acum eram asteptat si aclamat de o multime de personaje triste, contorsionate, neimpacate, care asteptau imposibilul. In fata mea era deschisa o usa, o usa spre o limuzina neagra inconjurata de bodyguarzi imbracati in negru, cu priviri acoperite de ochelari negri. Totul era cufundat intr-o stare nefiresc de reala.<\/p>\n<p>Atunci un glas neauzit care venea de undeva dintr-un adanc al fiintei mele, la care nu reusisem sa ajung pana atunci, m-a facut sa exclam;<\/p>\n<p>&#8211; Priveste-te in oglinda: CINE ESTI TU?<\/p>\n<p>Atunci am multumit Universului pentru ca intelesesem lectia. Am trantit usa limuzinei ( din afara) si m-am trezit brusc din nou admirand stelele. Am privit la poalele muntelui si am trait cea mai fericita clipa din toata existenta mea. Furnicarul care statea la coada pentru <b>Viza spre libertate<\/b> se transformase intr-o multime de copii care plantau flori.<\/p>\n<p>Nicu T\u0103t\u0103ranu<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><span style=\"color: #000000; font-family: Calibri; font-size: medium;\">\u00a0<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; Am stat trei ani in varful muntelui privind la libertatea pe care o descoperisem dincolo de capetele sforii ce tinea biluta prizoniera (cite\u0219te povestea \u201dbilu\u021bei prizoniere\u201d pe http:\/\/revista.casaretro.ro\/revista\/article.do?id=210 ). Totul era minunat, linistea ce ma inconjura era uneori\u00a0 usor agresata de un \u201cfurnicar\u201d de la poalele muntelui, pe care cu atata greutate reusisem sa-l [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7,8],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lila-spirit.ro\/wp\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1765"}],"collection":[{"href":"https:\/\/lila-spirit.ro\/wp\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lila-spirit.ro\/wp\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lila-spirit.ro\/wp\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lila-spirit.ro\/wp\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1765"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/lila-spirit.ro\/wp\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1765\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1767,"href":"https:\/\/lila-spirit.ro\/wp\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1765\/revisions\/1767"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lila-spirit.ro\/wp\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1765"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lila-spirit.ro\/wp\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1765"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lila-spirit.ro\/wp\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1765"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}