Nu am să mă refer aici numai la yoga “clasică”, ci și la alte tehnici corporeale ca tai chi, qigong, elemente de arte marțiale, etc., pe care le practicăm noi de o vreme, precum și la numeroasele tehnici de respirație, de sine stătătoare sau îmbinate cu exercițiile fizice.
Și de asemenea, nu am să mă refer la tehnicile clasice ca atare, ci la îmbinarea lor, așa cum o facem de o perioadă de timp, îmbinare a tehnicilor între ele, dar și cu respirația, cu mișcarea… Să-i spunem – varianta LiLA de practică energetică, asta fără să cădeam în capcana orgoliilor, ci doar pentru a le da o denumire, oamenii au mereu nevoie de denumiri, etichete, auzim mereu întrebarea: execițiile cărei școli le faceți? și atunci, până când oamenii vor depăși nevoia acută de categorisire și etichetare, le vom oferi o denumire, ei bine, sunteți mulțumiți? sunt execițiile “școlii LiLA”…
Bine-nțeles, nimic nu e nou sub soare, sunt lucruri știute de mii de ani, experimentate de mii de yoghini… dar uitate, în fuga zilnică după “a avea” și “a face”… poate puțin schimbate, rearanjate, reamintite…
De ce să practicăm? se întreabă mulți… nu ajung cunoștiințele teoretice, “înțelegerea”? întreabă de fapt retoric, ego-ul lor, care le știe pe toate și care nu mai are nevoie să învețe sau să practice nimic…
Practicăm din multe motive, cele “fizice” fiind de fapt cele mai “grosiere”… Dar nu sunt nici acestea de neglijat, având în vedere că orice afecțiune poate fi tratată prin exerciții energetice și pranayama, tehnicile de respirație… Vorbim de o mai bună oxigenare a tuturor organelor, de o activare a glandelor endocrine și a plexurilor nervoase, de deschiderea meridianelor și a chakrelor, eliberarea tensiunilor din articulații, etc…
Abia apoi urmează însă partea frumoasă, subtilă a exercițiilor, după ce corpul a învățat oarecum tehnica, “forma”, abia apoi se va putea relaxa în acea mișcare, în acea postură și va putea descoperi ceea ce este în “profunzimea” exercițiilor… dar pentru asta trebuie oarece practică și un pic de tenacitate, abia apoi încep lucrurile să se dezvăluie, și doar celor care au răbdare și perseverență și încredere… Abia după ce corpul învață “forma” – începe de fapt frumusețea practicilor, de aceea mulți nu vor ajunge de fapt niciodată aici, pentru că nu au răbdarea și încrederea necesară pentru ca înțelepciunea practicii să crească în ei… și la asta contribuie, desigur, graba occidentalului de a “obține ceva”, repede, cât mai repede, ne grăbim, vrem rezultate, vrem…
Pentru cei care au răbdare și perseverență, urmează însă relaxarea în postură sau în mișcare, centrarea, liniștirea minții, meditația… căci prin urmărirea respirației nu facem decât vipassana, asociată unei anumite “forme”, statice sau dinamice…
Mintea se liniștește și apare conștientizarea… Căci conștientizarea aceea despre care tot vorbim începe cu conștientizarea corpului și a respirației… cum să devii conștient de gânduri, de tot felul de emoții subtile, etc., când tu nu ai ajuns la o conștientizare minimă corporeală?!… iată că exercițiile, folosind această redirecționare a atenției spre corp și respirație, devin de fapt și un antrenament pentru conștientizare…
Conștientizare a corpului, a respirației, a energiei, a vieții din tine, a ceea ce ești cu adevărat, un miracol… Miracolul yoga este că tu devii conștient că ești un miracol…
Ceea ce se întâmplă în final este reîntoarcerea către sine, călătoria înspre interior… Corpul rămâne orientat oarecum înspre exterior, către o postură sau o mișcare, dar mintea este redirecționată înspre interior… iată cum apare o tensiune, un torus de conștientiare, ca să folosim noțiunile fizicii cuantice, între cei doi poli… iar centrul torusului este vacuitatea, originea a tot, atât a mișcării cât și a minții… Și iată cum exercițiile au devenit meditație, permițînd atingerea acelui “centru” de vacuitate și potențial… iar apoi permit observarea creației din acel centru, pentru că îți poți observa mișcarea și mintea și gândurile cum iau naștere din acel “nimic”…
Acest torus de conștientizare reprezintă o nouă “organizare” a energiei și a materiei, reprezintă o ordonare – față de dezordinea lor curentă, în care corpul este mereu orientat spre exterior, dar inconștient, iar mintea aleargă mereu, fără noimă, în afară, haotică și inconștientă și ea…
Ori dezordinea apare din deconectare… deconectare de la Energie, de la Spațiu, de la Conștiință, de la Dumnezeu – dacă vreți să le uniți pe toate într-un singur cuvânt… Exercițiile energetice reconectează, mai presus de orice… Acesta este miracolul yoga…
Urmărind respirația, urmărind corpul din-înăuntrul său și nu din afară, mintea se liniștește, devine fluidă, precum mișcările, și în același timp se centrază… corpul ajunge să danseze, să plutească în oceanul de energie, corpul nu se luptă, nu urmărește nici o victorie, nici o performanță… simțurile se rafinează, corpul începe să simtă acea energie în care plutește, să se joace cu ea… apoi învață să se abandoneze, să abandoneze lupta, doar să plutească… iar apoi acea separare se estompează, dispare și ea, corpul devine doar energie, doar spațiu, o energie care se naște din spațiu și care se manifestă în acel spațiu, corpul devine doar mișcare, doar manifestare, fără individualitate, fără dualitate… Mintea este liniștită, centrată, curge și ea împreună cu mișcarea, în armonie cu spațiul, în armonie cu Existența… mintea învață și ea să se abandoneze…
Cuvântul yoga înseamnă “unire”, astfel corpul și mintea “se unesc” cu Existența, sau își reamintesc uniunea lor primordială… Conștiința ta individuală se dizolvă în Conștiința cosmică, acesta este miracolul yoga…
Bine-nțeles că se întărește corpul, bine-nțeles că se deblochează și se fluidizează energia în meridiane, se activează glandele endocrine și plexurile nervoase, circulația sanguină se îmbunătățește în toate organele, se oxigenează mai bine creierul, corpul devine puternic, stabil, echilibrat, centrat, dar acesta este doar beneficial grosier, fizic…
Mintea devine liniștită, centrată, capacitatea de concentrare crește, la fel capacitatea decizională, acestea sunt beneficiile “mentale”…
Dar mai apoi sunt cele non-fizice și non-mentale… vei simți cum devii fluid, cum respiri odată cu Universul, sau mai bine spus, cum Universul te respiră, respiră prin tine, … cum Universul trăiește, curge, se exprimă prin tine, mișcarea nu mai este a ta ci a Universului, “voia” nu mai este a ta ci a Universului… acesta este miracolul yoga…, faptul că vei lăsa Universul să trăiască prin tine, să decidă, să se exprime, să respire…
Acesta este conceptul nostru de yoga…
Indra
(textele aparțin autoarei, copierea, transmiterea sau altă utilizare a lor se poate face doar după obținerea permisiunii și cu respectarea fidelă a conținutului… mulțumesc!)