Întrebare-ghicitoare: Oare de ce ne aflăm aici, pe planeta pământ?
Era o invitație – aparent la o ghicitoare spirituală, dar, de fapt, la lucrul cu ALGORITMII LiLA. Porneam de la întrebarea lui Iulian și invitam pe toată lumea să se gândească…
Acum sunt și răspunsuri și comentarii…
Iulian:
Maestra Indra, vă multumesc pentru materialele pe care ni le trimiteti. Le citesc cu mult interes și mă incearca un anume sentiment de însătisfactie că nu pot integra rapid aceste valori rafinate… Drumul este intr-adevar lung și anevoios. Dar nu avem incotro.
Indraznesc să vă adresez o intrebare: De ce ne aflam aici, pe aceasta planeta? Raspunsurile care imi trec prin minte sunt multiple iar ele provin din lecturi și nu din interiorul meu. dacă aveti ragaz să imi explicati….
Vă MULTUMESC pentru tot! Cu admiratie și respect, Iulian
Indra:
Haide să te ajut puțin: ia gândește-te tu singur, oare ce Algoritmi spirituali de-ai noștri – aplici în situația asta?
Și încearcă și să simți, nu numai cu capul… Nu să simți neapărat răspunsul, ci … să te simți – pe tine!
Și poate ne apropiem astfel de răspuns; în plus – vei vedea cum se lucrează cu algoritmii ăștia…
Și vei putea face asta și în alte situații, mult mai concrete (se cheamă… practică personală)
Comentariul – îndemnul – ghicitoarea este valabilă pentru toată lumea! Haideți să vedem cum folosim Algoritmii LiLA ca să facem ceva cu întrebarea lui…
Și astfel – poate că vom înțelege că acei Algortimi chiar sunt utili, chiar te ajută! Cu condiția însă, să fie știuți și aplicați! Chiar să lucrezi cu ei, nu numai să-i citești și să-i dai apoi la o parte, rapid,… crezând că ”îi știi”…
Sunt mai multe variante – puncte de vedere, legături cu algoritmii spirituali…
Într-adevăr, legătura este (aparent) destul de subtilă/ ciudată…
O s-o explicăm. Ne folosim mai departe și de dialog…
Iulian:
Maestra Indra,
Am parcurs lista algoritmilor spirituali încercând să găsesc răspunsul la întrebarea cu rostul nostru pe aceasta planetă.
Cred că algoritmul de mai jos este un răspuns la intrebarea mea:
“Încearcă să înțelegi legea karmei – a cauzei și a efectului: viața ta actuală este doar un efect al modului în care ai trăit, ai gândit, ai relaționat până acum… Acestea din urmă sunt cauzele. Înțelege că ești pe deplin responsabil de viața ta: doar tu.”
Cred cu tărie în justetea universului. Asa încât, mă aflu aici pentru că nu am fost prea merituos.
Dar oare, nu exista și iluminati care vin aici pentru a ne da o mână de ajutor, nouă, celor multi?
V-am adresat aceasta intrebare fiindca mă intrebam de cateva zile de ce nu existăm pe alt taram, unde să avem o existenta mai usoară. Viata mea nu este dificilă comparativ cu a multor oameni din jurul meu. Insă, pentru a păstra în picioare acest castel de nisip, muncesc zi de zi destul de intens.
Asa încât, mi-am zis să intreb un maestru. Vă multumesc pentru tot!
Iulian
Indra:
Reiau textul tău și îți răspund pe text, colorat…
Cred ca algoritmul de mai jos este un raspuns la intrebarea mea:
Încearcă să înțelegi legea karmei – a cauzei și a efectului: viața ta actuală este doar un efect al modului în care ai trăit, ai gândit, ai relaționat până acum… Acestea din urmă sunt cauzele.Înțelege că ești pe deplin responsabil de viața ta: doar tu.”
Da, așa este, desigur – karma are legătură! Dar mai nuanțăm asta (mai departe), poate nu este exact așa cum vezi tu…
Cred cu tarie în justetea universului. Asa încât, mă aflu aici pentru ca nu am fost prea merituos.
Dar oare, nu exista și iluminati care vin aici pentru a ne da o mână de ajutor nouă, celor mulți?
Ba da, vin, amărâții de ei! Dar vin și pentru că pământul este un loc propice evoluției, forma asta omenească – este bună, în sensul înțelegerii, și apoi a transcenderii ei! Este o etapă, forma omenească, iar ea trebuie depășită. De aceea este nevoie de ajutor din partea maeștrilor…
Dar să știi că maeștrii iluminați merg și în alte lumi, mult mai rele !!! Și în lumile animalelor, etc. În fiecare lume este nevoie de ajutor (și asta înseamnă bodhicitta reală, autentică), ajutorul dat tocmai pentru a depăși acea lume; pentru a depăși fiecare lume.
Poate că ai venit aici acum tocmai ca să te întâlnești cu maestrul, deci nu e o pedeapsă, ci o șansă!!!
V-am adresat aceasta intrebare fiindca mă întrebam de câteva zile de ce nu existăm pe alt tărâm, unde să avem o existență mai ușoară. Viața mea nu este dificila comparativ cu a multor oameni din jurul meu.
Recunoști tu singur asta, a propos de smerenie (algoritm!)…
Deci, dacă viața ta nu este dificilă… tocmai din acest motiv te poți ocupa acum de Învățături: ai timp, nu ai alte mari obstacole, etc. Deci iată că de fapt ai o karmă “bună”!
(Ca și ceilalți care au șansa de a ajunge la o Școală spirituală…; doar că de ei depinde mai departe – ce vor face cu această șansă !!! Iar asta va fi – tot karmă!)
Însă, pentru a pastra în picioare acest castel de nisip, muncesc zi de zi destul de intens.
Poate asta este o altă lectie, extrem de valoroasă, faptul că toate aceste castele – sunt de nisip! Așa că nu trebuie să te atașezi chiar așa de mult de ele și să încerci să le menții cu orice chip… Și poate că sunt lucruri mai importante de făcut – decât munca în slujba castelelor de nicip! (adică exact practica, Învățăturile, etc)
Și, ca să te consolez, să știi că munca acelui maestru este infinit mai grea!
Munca lui este exact de a demola castelele de nisip și de a-i învăța pe oameni să trăiască fără ele: liberi! Dar ei se atașează și se cramponează și se luptă și au explicații și justificări…; de fapt ei nu vor să fie liberi.
Dana:
Buna, Indra,
Indraznesc un raspuns intrebarii tale, privită ca “tema pentru acasă” pentru fiecare dintre noi.
Cred (simtind, de acum) ca primul și cel mai important algoritm cu care trebuie inceput este TACEREA. Exterioara și mai apoi, mereu și mereu, amintindu-ti, interioara.
Atunci cand se instaleaza o cat-de-cat tacere interioara (musai ulterioara celei exterioare), incep să apara și CONSTIENTIZAREA / PREZENTA / OBSERVAREA proprie. Sigur, lucrurile nu se petrec instant și nici intr-un continuum, dar se intamplă. Incepi să te auzi ce spui (cuvinte sau doar intonatii dizarmonice, puternic egotice), să-ti observi gesturi (să le numim deocamdata “nepotrivite”, adica violente fata de Dumnezeu / Univers / Creator), și mai ales, să-ti observi mintea (cum topaie de la un gând la altul, cat de meschine / egotice / nesmerite sunt unele ganduri). La inceput astfel de momente de constientizare sunt mai rare, mai multe la practica și mai putine în singuratate (inteleasa ca lipsa a ta, Indra) dar apoi, reusesti din ce în ce mai des să-ti aduci aminte de respiratie și odata cu asta apare și centrarea = constientizare (desigur, corespunzatoare nivelului).
Ori dacă ai “gustat” din aceasta PREZENTA, nu mai poti fara, deoarece simti ca doar atunci ești treaz, doar atunci traiesti cu adevarat, gustand viata, asa cum vă fi fiind ea în acele clipe de trezie.
Cand revi la un moment de centrare / prezenta, ai senzatia efectiva ca în intervalul dintre precedentul moment de constientizare și acesta, ai “dormit” cu ochii deschisi. Literalmente.
Asa încât, intelegi din simtire ca ai un deziderat, te atrage inexorabil “ceva” catre acolo: să realizezi starea de centrare / prezenta / constientizare cat mai mult posibil, să devina o stare permanenta.
Apoi, odata cu aceste stari de constientizare apare și nevoia imperioasa de SCHIMBARE INTERIOARA. Ai vazut-simtit ca în interiorul tau sunt mormane de lucruri dizarmonice, egotice, iluzorii, un calabalac de nedescris. Și ca nu sunt doar unele peste altele ci intretesute strasnic. Ori nevoia aproape “fiziologica” – dacă putem spune asa, cer iertare medicilor pentru barbarism – este să te descotorosesti de toata acestea, de tot acest “iceberg”, cum l-ai numit tu.
Iar pentru SCHIMBARE, sunt multi alți algoritmi, minunat de eficienti: SMERENIA, INIMA DESCHISA, starea de NU STIU,
O veste buna este aceea ca practicarea unui algoritm inlesneste deprinderea celorlalte (practic TACEREA, obtin CENTRAREA, aceasta conduce la CONSTIENTIZARE, care aduce la randu-i nevoia de a te stradui spre SMERENIE, care cu cat este mai mare, “tu” ești mai mic și tot asa). Ca tot ceea ce exista, fiinteaza în Creatie, și aceste demersuri energetice sunt intrepatrunse, se potenteaza unele pe altele, se ajuta, ajutandu-te pe “tine”.
“Care tine ?” este o alta discutie, care ar aduce raspunsul pe scurtatura pentru Iulian.
Astfel intelegand mai intai mental și apoi straduindu-te să aplici acesti algoritmi (și desigur, multi altii), cu disciplina, determinare, rabdare și chiar umor – să nu ne mai luam atat de în serios noi pe noi insine: un simplu exercitiu este să ne gandim / simtim cate miliarde de miliarde de fiinte exista, de la fire de iarba, bacteriii, gandacei, tantari, flori, pasari, animale, fiintele din mari și oceane, ca să nu amintim și de cele 6 miliarde de oameni, peste toate acestea soarele straluceste egal și fiecare este egal “important” pentru Creatie și Univers. – asadar facand cele spuse, sensul existentei se contureaza și apare din ce în ce mai clar.
Sensul, adica directia. Pe care ni le arati tu, cu rabdare și generozitate și compasiune.
Parcursul însă, este calatoria = munca = practica fiecaruia. Cu ajutorul algoritmilor, ai cartilor și textelor sacre dar mai ales cu sprijinul de neinlocuit al Maestrului.
Cu recunostinta, iti multumesc foarte mult!
Dana
Mihaela:
Am ajuns pe această planetă pentru că facem parte din jocul Creației! Am ajuns aici pentru că avem mult de învățat, toate lecțiile ne-învățate din multiplele vieți! Cum să devenim liberi, cum să evoluăm ca ființe, cum să parcurgem Calea, să ne întoarcem Acasă!
Pe acest Pământ, în această viață, am întâlnit Maestrul, care ne învață, care ne arată, care din dragostea lui nemărginită pentru toate ființele, a creat o Școală completă și autentică, a scris cărți, materiale și scrie în continuare, să îi ajute pe oameni să se transforme…
Avem algoritmii de la Maestru, apăruți mai mult din cerința și nevoia minții omenești care vrea reguli, îndrumări:
“Învață mereu din orice, de la oricine, orice schimbare o începi cu tine!, prin exemplul personal se schimbă ceilalți, NIMIC și nimeni nu îți aparține, nimeni nu îți este inferior, cere-ți mereu iertare, nu te mai considera important, ești un firicel de nisip, …..
Lucrează mereu cu tine – demersul spiritual înseamnă diminuare a ego-ului, dorințe, atașamente, ….’’
Toate aceste lucruri te ajută să afli răspunsul la întrebare.
Dacă stai prins în toată viața ta așa cum ți-ai făcu-o, nu ai cum să vezi ce e de văzut, să înțelegi ce e de înțeles, nu ai cum să simți ce e de simțit, ești încătușat de tine! Existența nu are pe unde să respire!
Răspunsul l-ai dat oarecum, doar că nu îl vezi. S-ar putea după o perioadă mai lungă de lucru să nu mai pui întrebarea, pentru că nu mai este nevoie. (‘’ele – răspunsurile – provin din lecturi și nu din interiorul meu’’). Lucrând, ajungi , “la interiorul tău’’!
De aceea e de învățat, studiat, practicat, apoi schimbat comportamentul, mereu, zilnic, clipă de clipă, aplicând algoritmii! Îi printez, îi port cu mine, îi învăț și îi aplic! Algoritmii nu îi aplicăm și nu îi interpretăm după filtrele noastre! Îi luăm așa cum sunt și îi aplicăm, cu atitudinea aceea profundă de respect și vrut! Apoi se ,,joacă ei’’.
Cu cât îi absorbi mai repede, cu atât ei devin mai rafinați… apoi vin alți algoritmi… fără așteptări
Iulian:
Aș spune un singur lucru: dacă ești centrat în inimă, intrebarea nu își mai are rostul, fiindcă ești una cu existența, te bucuri de viață, o celebrezi și nu o mai percepi ca pe o luptă în câmpul numit PLANETA PAMANT.
Poate fi acesta un raspuns? Dacă nu, voi continua să reflectez asupra acestei ‘ghicitori’.
Indra:
Da, este un răspuns foarte bun
Doar că mai și trebuie ajuns acolo: aici intervine observația ta de la început, cu ”drumul lung și anevoios”…
Explicăm și mai jos câte ceva din acest drum, precum și ajutorul dat de algoritmi.
Mulțumesc celor care au răspuns atât de promt: asta înseamnă să te preocupe, să acorzi timp, să iei în serios tema primită de la Școală…, să-ți FACI TEMA!
Asta înseamnă practica individuală, munca fiecăruia.
Acum încă niște sugestii de lucru cu algoritmii (câțiva pași din acel “drum anevoios”)
La început am să mă verific – cu algoritmul STRATURILOR: oare ce se află dedesubtul acestei întrebări?!
Nu cumva…
– nevoia de control…
– nevoia de explicații, a minții, obsesia de a ști, tocmai ca să fiu eu stăpânul situației, mintea care vrea ea mereu să știe, “îți spun eu de ce suntem aici, iată ce deșteaptă sunt”…
– nevoia de a găsi argumente în filmul imaginar al vieții mele (“am de făcut cutare cutare cutare”)
– sau să mă umflu în pene, față de mine, +/- față de alții, dar mai ales față de mine…, “știu eu de ce suntem aici, ce valoros sunt – prin această știință…”, “am o misiune importantă…” = ego complet inconștient și imfatuat…
– sau și mai rău, “eu sunt alesul”: “pe pământ, acum se întâmplă lucruri importante spirituale, iată-mă, sunt și eu printre participanți, și chiar știu asta! Vin nu știu ce energii speciale în perioada asta, mă voi conecta și eu la ele, știu asta și sunt în primele rânduri!”= ego spiritual delirant (ne apropiem uneori de psihiatrie aici, “delirant” nu a fost un eufemism).
Verfic toate astea; dacă găsesc ego-ul controlor, sau ego-ul spiritual, sau ego-ul îngâmfat, știutor, mintea care vrea ea să știe cât mai multe – le curăț, curăț, curăț…
Abia apoi merg mai departe:
(Algoritm) MĂ FAC MIC:
– defocalizez, mă văd ca un firicel de nisip (nici măcar!) în imensitatea Universului, defocalizez iar și iar…
– văd o rețea de interconexiuni karmice, infinită, imensă, nemăsurată, de necuprins…
– eu mă aflu într-un mic nod al acesteia, pe o planetă minusculă (care nu este, nici ea, decât un alt fir de nisip într-un Univers infinit…)
– un nod karmic făcut din fire de energie, care mă leagă de această planetă, dar și de toate celelalte ființe pe care le întâlnesc aici, este o interconexiune extraordinară, o “plasă”, o rețea nemaivăzută, extraordinară…
– m-a adus aici karma, milioane de vieți de fir de nisip, la fel cum i-a adus și pe ceilalți, după milioanele lor de vieți de fire de nisip, la fel cu această planetă, care a trăit miliarde de vieți de fir de nicip, într-un Univers infinit…
– suntem doar o fracțiune de secundă (un timp din mintea oamenilor, complet relativ și creat doar de mintea lor!) – în acest nod karmic, pe această planetă,
– apoi vom merge mai departe, urmând firele de energie karmică, spre alte noduri, cine știe spre ce alte planete sau lumi…
– este doar un moment microscopic de întâlnire karmică…, un nod karmic…
– știe Înțelepciunea Universului de ce am ajuns aici…: poate am să descopăr asta, pas cu pas, dar rămânând mic…
– da, am să trăiesc aici, MIC, am să încerc să aplic din ceilalți algoritmi, poate mă ajută ei…
– haide să fac ceva, dacă tot sunt aici…:
DESCHID INIMA (algoritm):
– mă deschid către această viață, către ceilalți…
– descopăr o grămadă de lucruri care stăteau închise, în acea inimă…
– poate de asta am venit, să descopăr…
– să învăț, am atâtea de învățat…
– sau să practic! Să învăț să respir, să devin mai conștient, până acum nu am făcut asta!
– și poate chiar să-i ajut pe alții, dar asta doar după ce acea inimă s-a deschis, doar după ce acea compasiune reală a început să se reverse….
– poate chiar să ajut Pământul, cumva, poate că are nevoie și el – de asta…
Din nou mă verific: reiau algoritmul STRATURILOR:
– oare nu fac asta din nou, din ego? Ce grozav sunt eu, acum am să salvez planeta!
– oare cum ajut? Cu câtă mândrie, aroganță, superioritate, etc. (am vorbit despre straturile “ajutatului” altă dată)
– oare este autentică acea compasiune și grijă?
– haide mai bine să mai lucrez, sigur a mai rămas pe acolo câte ceva “pus deoparte”, vreo murdărie, ceva…
– CURĂȚ!
– oare nu mă cred iar, “ființă spirituală”, dacă practic?
– oare… CHIAR PRACTIC??
– oare… nu sunt doar LOZINCI SPIRITUALE, cele de mai sus, cu practica, cu învățatul, cu ajutorul?!
– CURĂȚ toate astea, chiar și preventiv, cu mare probabilitate sunt acolo chestii nevăzute dubioase…
– apoi încerc să învăț, să progresez, să merg mai departe…
– cu SMERENIE (algoritm)…
– să păstrez acea inimă deschisă (algoritm)…
– Sunt la o Școală spirituală, ce șansă!
– mă deschid către ea, către Învățături: e șansa mea cea mare!
– Poate de asta mă aflu aici, pentru această întâlnire extraordinară! Șă profit cât mai mult, să muncesc cât mai mult în viața asta, pentru că în viețile viitoare… cine știe…
Apoi algoritmul NU ȘTIU:
– de fapt – nu știu nimic
– dar am încredere, dar mă deschid…, Universul este extraordinar, cum să nu mă deschid, cum să nu mă las Lui, cum să mă opun?!
– asta mă învață acea Școală…
– mă bucur în fața acestui miracol care este planeta pământ, este minunată, atâta ființe, munți, mări, păsări, flori…, cum de nu le-am văzut până acum? unde am fost?
– mă minunez de mine, iată ce mai creație a Universului…, vorbesc, gândesc, scriu…, văd aceste miracole din jur, mă pot bucura de ele…
Din nou – algoritmul STRATURILOR, iarăși mă verific:
– nu cumva – iarăși sunt plin de mine?
– că mie mi se cuvin toate astea?! că mi se cuvine – să mă bucur?! (algoritmul SMERENIEI)
Aici sunt niște algoritmi mai pentru avansați:
– de fapt înțeleg că “doar numesc” – acest ceva – planetă, Pământ, “doar numesc” aceste miracole – ființe, doar “numesc”, acest “ceva” – eu (vezi comentariile la “Sutra de diamant”)
– Trăiesc un miracol, îmi dau lacrimile, uau, ce e asta?
– Dar… cine trăiește oare?!
– Bucuria… doar există, nu e “a mea”, nu e a nimănui…, sau este a Existenței…, Ananda…
DESCHID INIMA (algoritm), trăiesc de aici…, DISPAR (algoritm pentru avansați)
– Devin una cu acest Univers, mă expansionez, dispar…
– Care eu?
– Care planetă pământ?
– Care întrebare? Cine întreabă?!….
– Nu există decât El…, doar Universul care cântă, Ham Sa…, Ham Sa…
Indra
(Textele aparțin Școlii LiLA… Copierea, etc. se va face cu acordul Școlii. Mulțumim!)